Vorbeam ieri cu un prieten de suflet despre vacante si concedii, si ma intreaba ce parere am despre o excursie in Croatia, cu numai 400 de euro. Avand in vedere experienta recenta pe care am avut-o, cu o excursie cu masina proprie si personala in partea de nord-est a continentului american (care excursie a durat 18 zile, si care, daca as fi stat sa vad tot ce vroiam sa vad ar fo durat vreo 35-40 de zile), i-am spus ca pretul mi se pare jaf la drumul mare, si am argumentat ca sunt aruncate un milion de locuri in program ca sa fie, si ca n-o sa fie timp sa vezi nici macar o jumatate de sfert din lucrurile care merita vazute.

Revenind la excursia mea, eu in 18 zile am facut urmatoarul traseu:

• 3 zile in New York, unde n-am reusit sa vad nimic. Adica am vazut cate ceva, dar practic n-am facut decat sa ma dau pe strazi ca bezmeticul, am fost pe Brooklin Bridge, de unde am admirat Manhattan-ul de la distranta, m-am plimbat pe Wall Street si pe 5th Avenue, am fost in Central Park, m-am uitat la oras de sus de pe Empire State Building. Probabil ca inca 3 zile n-ar fi fost suficiente sa vedem tot ce era de vazut.
• 3 zile in Washington DC, unde a trebuit sa muncesc in doua dintre zile, dar unde tata a vazut Capitoliul pe dinauntru, Muzeul de Arta Contemporana, Muzeul de Arta Moderna, Muzeul de Stiinte ale Naturii, Muzeul Spatiului, Muzeul Stirilor. Ar mai fi fost de vazut vreo 2-3 muzee, plus casa alba, plus inca alte locuri considerate atractii ale orasului, iar Muzeul de Arta Contemporana merita o mai atenta aprofundare, dar atat a dat aparatul – atat s-a putut.
• 2 zile am fost la Niagara (initial era planificata o zi, dar spectacolul este senzational, si sentimentul pe care il ai cand iti bei cafeaua la marginea celei mai mari caderi de apa din lume nu poate fi descris in cuvinte)
• 2 zile am vizitat Toronto, unde iarasi, n-am avut timp sa vedem decat doua muzee precum si cel mai inalt “observation deck” din lume, la 553 de metri, cocotati in CN Tower.
• 3 zile am vizitat Nashville, Lynchburg (unde traieste prietenul meu Jack), precum si Hopkinsville, sa-i arat lui tata unde am locuit eu doi ani si jumatate, si in fine
• 4 zile (3+1) am fost in Columbus, Ohio, unde iarasi, n-am vizitat mai nimic, pentru ca eram terminati de oboseala in urma calatoriilor de mai sus

In total, 4300 de mile cu masina, in total peste 60 de ore de condus (in general noaptea), si un sentiment de implinire, caci am vazut o multime de lucruri. Totusi ma apasa si sentimentul contradictoriu, de neimplinire, caci daca ar mai fi fost inca vreo 10 zile (si inca vreo $10,000), multe multe multe alte lucruri ar fi putut fi vazute.

Am povestit despre excursia mea ca sa pot sa exprim mai bine sentimentul pe care l-am avut cand am fost intrebat ce parere am de excursia de 400 de euro. M-am imaginat pentru un minut intr-un autocar de doua stele (in imaginatia mea, autocarul de doua stele e ceva mai spalat decat autobuzele care circula pe linia 300), ascultand un ghid plictisit care-mi spune “pe parte dreapta a autocarului observati palatul imparatului Diocletian, si peste 3 minute veti vedea pe stanga Poarta de Aur si Statuia Episcopului Grigore din Nin. Acum vom face o pauza pentru pipi, sa nu va departati prea mult de autocar ca ramaneti pe-aici”.

Poate e vina mea, ca sunt un rasfatat si un snob intelectual, dar eu consider ca genul ala de excursii nu sunt excursii, sunt plimbarea unei turme de fotografi amatori nepriceputi prin fata unor locuri care ar merita atentie, dar pentru care nu este timp. Si toata lumea are impresia ca iese in castig. Firma de turism cu siguranta produce bani, iar turma se intoarce in tara si se lauda tuturor prietenilor, spunand am fost si am vazut!

Probabil ca n-am sa inteleg niciodata tipul asta de excursii, asa cum respectivul prieten n-o sa inteleaga niciodata excursiile pe care imi place mie sa le fac. Cand i-am povestit ca am fost doua zile la Niagara si apoi m-am intors si a treia zi sa vad Cascada noaptea, mi-a taiat-o sec cu “eu n-as fi stat mai mult de 3 ore acolo; una peste alta e doar o cadere de apa, cum sunt atata pe lumea asta”. Sigur, am replicat eu… pana si la robinet tot o cadere de apa e, nu?

Acum eu nu zic sa nu va duceti in excursii cu autocarul, dar decat sa dati 400 de euro ca sa va plimbe o saptamana in miros de motorina arsa, mai bine imi dati mie 200, pastrati voi 200, si va aduc eu fum calitatea prima-ntaia, precum si poze cu toate locurile pe care n-ati fi avut timp sa le vedeti. Sau daca vreti cu adevarat sa vedeti, adunati-va o gasca de 4-5 oameni, produceti o masina mica (mai mare daca se poate, un 4×4 ar fi excelent), si duce-ti-va sa vedeti cu ochii vostrii ce e de vazut, fara sa fiti prinsi in capcana lui “popasul asta dureaza doar o ora, asa ca repede cu shoppingul va rog”

Pai nu?

Unul din lucrurile care m-a frapat pe mine (probabil de la “naturalizarea” care mi se intampla de cand sunt aici, si de care tata zicea ca e foarte fericit ca nu se intampla) e ca pe parcursul vizitei, tata a fost foarte frapat de faptul ca la orice magazin la care am platit cash am primit restul pana la ultimul cent, si chiar au alergat dupa mine sa-mi dea restul cand nu m-am oprit sa-l iau.

A doua chestie, care mi s-a parut foarte amuzanta, a fost un mail pe care l-am primit de la contabila azi in care zice asa:

Hello there,
As you may have read in my previous e-mail, you are among the unlucky few who were overcharged for Vision last payroll by $0.90 This has been added to this payroll and is reflected in the Insurance Deductions at the bottom. If you have any questions, feel free to call me on Monday or shoot me an e-mail. Please accept my apologies for this terrible mistake.

Jennifer Kalister

Accountant

Compania la care prestez plateste asigurare medicala si dentala pentru mine, si daca eu vreau sa am si asigurare la ochi, si eventual asigurare si pentru nevasta mea din prima casatorie, trebuie sa le platesc din buzunar. Aparent, la payroll-ul trecut s-a facut o greseala, si niste oameni au platit mai mult cu sume cuprinse intre 43 de centi si 2 dolari si 13 centi. Eu am fost printre nefericitii care au platit cu 90 de centi mai mult. Compania de asigurari (care e defapt sursa greselii, ca ei ii trimit contabilei lista cu cat are fiecare de plata) a trimis la randul ei un mail cu multe scuze.

PROst TV spunea pe 8 aprilie ca s-a votat un proiect de lege care sa-i amendeze pe comerciantii care mai dau rest guma de mestecat si bomboane. Acuma ce as fi facut eu ar fi fost altceva. La primul magazin care mi-a dat rest guma de mestecat m-as intoarce peste vreo 10 minute, si as cumpara ceva… orice, pe care l-as plati cu guma de mestecat (in prealabil cumparata de peste drum). Si daca vanzatoarea comenteaza, i-as zice ca asta mi-a dat rest cu 10 minute in urma. Si daca mai comenteaza, as chema un Garcea sa aplaneze conflictul. Sigur, cu unu ca mine doar nu s-ar rezolva nimic. Dar cu 20-30 pe zi, s-ar gasi si maruntis.

Acu ma intreb… obiceiul cu datul restului la fix n-ar fi un obicei bun de importat? Ca p’ala cu spanzuratul fumatorilor vad ca l-am importat. Si partea proasta e ca obiceirui stupide nu importa doar adultii in Romania. Mai nou si copiii se apuca de importat (vezi www.emo-kids.ro), dar despre asta dupa ce-mi pun gandurile in ordine, ca m-au facut cu nervii copiii astia.

Ah si sa nu uit. Am pus vreo doua-trei poze din mini-vacanta pe care am facut-o in nord-estul americii pe fotoblog. Enjoy