Fiind interesat un prieten d-al meu sa faca afaceri cu susnumita companie romaneasca de sticle care maresc in fata ochiului, am pus si eu intrebari in stanga si-n dreapta, sa aflu cum sta treaba, si cum ii pot face o intrare omului (nu sunt convins de faptul ca poti obtine cele mai bune rezultate in Romania fara Pile, Cunostiinte sau Relatii).De la persoana de contact, de ce e bine sa nu se duca direct la IOR cu cerere de oferta (asta mi se pare un oximoron dar nu il discut acum), am ajuns la alte bube si probleme de la susnumita companie, pe care le descriu in continuare, intru bunastarea noastra, a tuturor.

Umbla zvonul in targ (sau cum se zice in americaneste “allegedly”) cum ca prin anul de gratie 2000, nu era foarte mult de lucru la IOR. Exista varianta sa se dea oamenii afara, sau exista (conform legii), varianta trimiterii oamenilor acasa, in asa-zis “somaj tehnic”, cu plata a 75% din salariul cuvenit (care salariu cuvenit era platit de stat). Nu era de lucru la IOR pentru ca nu erau contracte. Dar unul din sefi a zis ca “mai oameni buni. voi veniti la lucru, ca va gasesc eu ceva de facut, am eu niste contracte pe care le fac eu, persoana fizica, cu IOR; voi sunteti in continuare in somaj tehnic, dar va dam salariul intreg. Adica 100% in loc de 75%”.

Zis si facut. Oamenii au venit la birou, au muncit, si au primit salariul 100%. Adica aproape 100%, ca li s-a retinut o suma suplimentara pentru pensie. Intreband ei la directorul economic la vremea respectiva ce se intampla, li s-a explicat ca li se retine dupa cum urmeaza: cei 75% “bani in mana” primiti de la stat, sunt considerati la pensie ca fiind 100% salariu, deci trebuie sa se retina cota de pensie ca si cum ar lua salariul intreg. Iar restul de 25% sunt considerati “venituri suplimentare”, drept pentru care platesc si la aia cota la fondul de pensii. Carevasazica ei primesc salariul “100%”, dar platesc la fondul de pensii ca si cand ar primi 125%. Toate bune si frumoase, timpul trece, leafa merge, sefii isi fac vile.

Candva in anul de gratie 2001 (sau 2002, nu mai stiu, si nici n-am fost foarte atent la date in timpul discutiei), onor guvernul a hotarat ca e mai bine sa schimbe sistemul de pensii, si sa acorde “puncte” salariatilor. Care cand ies la pensie, pe baza de puncte, au o pensie mai mare sau (de cele mai multe ori) mai mica. Mai acana, pe la 2006, onor Casa de Pensii a hotarat sa le trimita tuturor angajatilor o documentatie din care sa rezulte la cate puncte de pensie se califica daca pana la varsta pensionarii isi pastreaza cotizatia curenta la fondul de pensii. Surpriza lor a fost sa afle ca (in marea lor majoritate, cu exceptia a cativa sefi si sefuleti) se califica la 0,3 puncte de pensie (care la o valoare curenta de 700RON pentru fiecare punct de pensie, rezulta un venit lunar dupa o viata de munca de vreo 210RON, sau 65USD. Pe luna, in fiecare luna).

Angajatii, nedumeriti de ceea ce scria pe hartie, s-au dus la directorul economic (acelasi) sa-l intrebe despre situatia pe care Casa de Pensii a trimis-o, dar li s-a inchis gura cu “nu e treaba voastra, oricum nu intelegeti”. Drept pentru care, pentru a primi raspuns in scris, au formulat intrebarea in scris, si au inregistrat-o la registratura unitatii. Si apoi dupa o luna au mai inregistrat o intrebare, tot in scris, si apoi dupa inca o luna, inca o intrebare. Si apoi au inregistrat niste intrebari in scris la Casa de Pensii, de unde au primit, in scris, raspunsul “ati platit la fondul de pensii pentru 25% din salariu, primiti pensie ca si cand ati fi avut salariul 25%”. Si apoi, s-au dus din nou la directorul economic, care de data asta nu i-a mai primit in audienta (si a continuat sa nu-i primeasca pana in zilele noastre).

Fiind convinsi ca au dreptate, oamenii (nu toti, numai 17 dintre ei) au luat “fluturasii” de salariu de unde rezulta clar ca au platit si rasplatit fondul de pensii, s-au dus la o avocata si au cotizat 2000 de RON (taxele de shmeker ale avocatei), si au fost de acord ca vor mai cotiza si 10% din ceea ce vor obtine in urma procesului pentru a da in judecata IOR-ul, si a-si primi punctele de pensie inapoi. Asta se intampla in Februarie. Februarie 2008. De atunci si pana acum, situatia se tot judeca, care mai abitir decat cine, pe la diverse judecatorii. In timp ce sefii isi fac in continuare vile.

Acum nu stiu cat e adevar in faptul ca sefii isi fac vile si cat nu. Povestea asta mi-a fost spusa de unul dintre cei 17, ca o adaugire la “mai bine nu incerci sa faci import-export cu IOR, ca daca le ceri o oferta tu fiind in SUA sau Canada, primesti preturi ca de SUA sau Canada. Mai bine iti gasesti o firma romaneasca care sa faca afaceri cu IOR la preturi romanesti, dupa care faci import-export cu firma aia”.

Si te mai intrebi de ce se traieste bine in Romania. Mai ales daca esti sef. Cu vila sau nu.

P.S.: Observ ca in ultimul timp am scris numai lucruri negative cu privire la Romania. Cand ziceam urat despre RoBlogFest, niste oameni mi-au zis ca am fite de roman plecat in strainezia, caruia ii pute totul. De aceea insist in a va ruga sa-mi trimiteti si povesti de success si lucruri de bine din tara mea de bastina, ca sa ma bucur si eu, si sa vreau sa ma intorc. Multumesc.